400 de euro, şpagă pentru BAC

Intre 100 de lei de materie şi 400 de euro ca să aibă patalamaua in buzunar. Atat a ajuns să-i coste pe elevii de a XII-a examenul de absolvire a liceului. Reporterii noştri s-au infiltrat printre elevii catorva licee bucureştene pentru a afla cat de groase vor fi plicurile date anul acesta profesorilor din comisiile de supraveghere la bacalaureat.

Cum să dea banii, în plic sau în ziar? Aceasta pare a fi dilema elevilor clasei a XII-a, care nu s-au omorât prea tare cu învăţatul, dar vor să aibă o diplomă de absolvire. Reporterii Libertăţii s-au infiltrat, zilele trecute, în grupurile de liceeni de la câteva instituţii de învăţământ din Capitală, încercând să afle cât mai costă anul acesta promovarea examenului de bacalaureat. Faţă de alţi ani, când puştii nu se sfiau să declare în gura mare câţi bani dau pentru “protocol”, cum este denumită această şpagă mascată, ba chiar se făleau cu asta, acum liceenii sunt reticenţi, mai ales când au în faţă nişte necunoscuţi. Şi totuşi, au vorbit.

Fie că au recunoscut făţiş că ei înşişi vor scoate sume importante din buzunar, fie că ştiu ce vor alţi colegi de-ai lor să facă, nimeni nu a fost luat prin surprindere de întrebările noastre. Totuşi, pentru a nu le crea probleme la examen, am ales să le protejăm identitatea. Planul a fost pe cât de simplu, pe atât de eficient. Ne-am dat drept nişte persoane care dau pentru a treia oară Bac-ul şi, ca să fim siguri de reuşită, vrem să ştim cu ce sume de bani trebuie să venim la noi. “Dacă nu bagă camere de luat vederi, mai aveţi o şansă, altfel nici noi nu suntem siguri”, ne-a spus Mircea, un elev de la Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau” din Bucureşti.

Banii se dau în plic sau înfăşuraţi într-un ziar

“La mine e mai complicat, eu trebuie să fiu sigur că iau anul ăsta şi mă costă 400 de euro. Vorbesc cu un profesor care ştie cu cine trebuie să mă pună în legătură şi se rezolvă. Aşa a fost an de an aici”, ne-a explicat băiatul. Pentru un alt liceean, care se pregăteşte să dea Bac-ul, lucrurile par şi mai simple. “Nu ştiu dacă o să dau bani pentru toate materiile pentru că am mai şi învăţat. Dar am auzit că este 100 de lei de probă, iar banii se dau în plic sau în ziar”, ne spune băiatul. “Cum adică în ziar?”, întrebăm noi curioşi. “«Domn’ profesor, vreţi să citiţi ziarul?», îl întrebi după ce ai băgat suma necesară acolo. Dacă îl ia, e clar că ia şi banii”, spune sigur pe el Radu. După ce am făcut turul câtorva licee din Capitală, am întocmit o listă a sumelor ce se plătesc în diverse instituţii pentru Bac.





Şi în alte oraşe se dau bani pentru examenul final

Brăila - 500 de lei

Fiul Mariei învaţă la Liceul “Constantin Brâncoveanu”, de la marginea oraşului Brăila. Femeia spune că băiatul ei a fost printre codaşii clasei, iar acum, înainte de Bac, a decis să facă ceva pentru copilul ei. “Am dat la şcoală 500 de lei pentru ca băiatul să primească diploma de bacalaureat fără mari probleme”, ne spune Maria, care nu regretă banii. Ea adaugă că la ora actuală alţii fac nereguli şi mai mari şi nu li se întâmplă nimic.

Suceava - 200 de lei

Elevii suceveni au vorbit pe internet despre sumele care vor ajunge în buzunarele profesorilor supraveghetori. Astfel, banii cu care vor contribui la protocolul pentru Bac variază între 100 şi 200 de lei de persoană. “Li se asigură «o măslină» şi o apă plată profesorilor. Nu-i mituieşte nimeni, este vorba despre o bună creştere”, a comentat o mamă, membră a comitetului de părinţi de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Suceava.

Ploieşti - 100 de lei

“Dacă eşti repartizat într-o clasă aproape de cancelarie, nu prea poţi să te mişti. Pot veni controale şi nu ştii când se deschide uşa. Trebuie să ai pe cineva să ţină «de şase» şi aceluia îi dai ceva. Măcar 100 de lei…”, spune unul dintre elevii Liceului “Nichita Stănescu” din Ploieşti. “La început ni s-a spus că trebuie să dăm 50 de lei pentru protocol, apoi s-a majorat suma la 100 de lei”, ne-a povestit şi părintele acestuia.

Botoşani - 250 de lei

“Am băiatul la Liceul «A.T. Laurian ». În comitetul de părinţi s-a decis să se strângă câte 400 de lei de copil, dar unii nu au avut bani. Până la urmă, au rămas 250 de lei, bani pe care îi dăm pentru protocol, deşi nu ştiu exact ce înseamnă asta. Toţi părinţii cotizează, aşa că dăm şi noi. Eu oricum îi plătesc meditaţii copilului din clasa a zecea şi sunt sigur că va fi mai mult meritul lui la bacalaureat”, a spus M.M., de 48 de ani, din Botoşani.

Cluj - 550 de euro

Alin C. este în ultimul an la un liceu din Cluj Napoca cu profil vocaţional. El împreună cu alţi 3 colegi au dat bani pentru bacalaureat. “Am dat 550 de euro pentru note mai mari de 8,50. A fost o procedură destul de uşoară. Se ştia în liceu că doamna profesoară ne va ajuta. Am căzut de acord cu ea ca banii să îi dăm în două tranşe: 300 de euro în primul semestru şi 250 de euro în al doilea”, povesteşte el.

Ministrul Andronescu interzice strângerea protocoalelor

Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, a anunţat în urmă cu câteva zile că toţi profesorii care vor fi depistaţi că strâng bani de la elevi pentru protocol la examenul de bacalaureat vor fi sancţionaţi. “O să trimitem un control în şcoli şi o să-i sancţionăm fără nic un fel de rezerve pe profesorii care se implică în astfel de demersuri, pentru că fac o imagine teribil de negativă sistemului de învăţământ . Există un ordin de ministru care le interzice să facă acest lucru”, a afirmat Andronescu. Ministrul a mai declarat că a cerut inspectoratelor şcolare şi reprezentanţilor ministeriali să verifice în toate şcolile din România dacă pentru examenul de bacalaureat s-au strâns bani pentru protocol. De asemenea, în încercarea de a preîntâmpina copiatul, Andronescu a cerut ca în fiecare centru de examen să fie montate camere video.



sursa:libertatea.ro

Bacul se modifică din nou de la anul

Într-un interviu pentru Cotidianul, ministrul Educaţiei a confirmat că vrea să scoată subiectele postate pe net. Anul trecut, Ecaterina Andronescu propunea reducerea de la şapte la trei probe.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, ne-a declarat intenţia sa de a modifica examenul de bacalaureat, începând cu anul 2010, într-un interviu pentru Cotidianul. Încă de anul trecut ea propunea ca absolvenţii de liceu să fie testaţi la trei probe, nu la şapte, iar examenul să fie organizat în universităţi, pentru a nu se mai copia. „Un bacalaureat pe examene mai puţine, dar exigente, cred că este exact ceea ce ne-ar trebui. Iar liceul trebuie restructurat în sensul unei mai corecte profilări.
 
Cred că exemplul Marii Britanii este foarte bun, pentru că la ei în ultimii ani de liceu sunt puţine discipline şi în felul acesta aprofundarea este alta“, susţine Ecaterina Andronescu.

Astfel, viitorii absolvenţi de liceu ar urma să susţină bacalaureatul la trei discipline, de profil, iar subiectele să nu mai fie postate pe Internet. „Simt nevoia să precizez că anul acesta şcolar nu se va face nici o modificare la Bac, cu subiectele pe Internet, chiar dacă nu-mi place acest lucru. Dar în acest timp ne vom concentra pe un nou curriculum şcolar, bazat pe competenţele elevilor, apoi vom stabili exact cum se vor face evaluările“, explică ministrul Educaţiei.
 
Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei şi actualul preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie, este de acord cu actualul ministru, însă cu mici observaţii. „Bacul ar trebui să se dea diferenţiat pe tipurile de licee. Nu poţi să evaluezi elevii care fac balet cu cei care fac informatica sau filologia. Dar ar fi bine să nu se schimbe evaluarea la repezeală. Pentru că cei care urmează anul viitor să dea Bacul au învăţat pe actuala programă şcolară. Iar dacă modifici examenul, trebuie modificată mai întâi programa, în care să se explice clar ce competenţe trebuie să aibă elevul la terminarea unui ciclu de studii. Deci dacă nu ştim ce să evaluăm, orice evaluare este inutilă“, spune Mircea Miclea.
 
Fostul ministru propune ca un prim test la Bac să fie de genul testelor internaţionale, care verifică abilitatea elevului de a înţelege ceea ce citeşte, de a opera cu informaţiile. „Acesta trebuie să se dea de toţi elevii. Apoi să urmeze probele specifice profilului în funcţie de specializarea de la liceu. În Strategia pentru Educaţie nu am precizat câte probe ar trebui să fie, dar cred că două-trei sunt OK“, explică Mircea Miclea. 
 
Şi Mihail Hărdău, urmaşul lui Mircea Miclea la Ministerul Educaţiei, este de părere că Bacul trebuie să se dea diferenţiat, „în funcţie de profil, de volumul de materie“. „Acum Bacul este uniformizat. Nu mai este un examen de maturitate. Cred că nu trebuie o modificare neapărat de conţinut, ci de comportament, de modul în care se organizează examenul. În Franţa, 60 de elevi sunt supravegheaţi de un profesor. La noi, 20 de elevi au în clasă doi supraveghetori“, spune Mihail Hărdău, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, care a modificat semnificativ examenul în timpul conducerii sale.
 
Profesorul de matematică de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ Daniel Petriceanu este de acord cu modificarea Ecaterinei Andronescu. „În primul rând, Bacul cu şapte probe este foarte lung şi pentru elevi este foarte greu. Fiind trei probe, elevul nu mai are ce să comenteze şi va putea să înveţe serios“, spune profesorul Petriceanu. Al doilea motiv este din perspectiva profesorului. „Unul tânăr, fără experienţă, sau un profesor comod face subiectele de pe Internet şi nu se mai ocupă să-l înveţe pentru a se descurca în viaţă, la facultate. Iar al treilea argument este profilul. Aşa cum la matematică elevii de la filologie nu dau la fel ca aceia de la mate-info, în acest mod ar trebui să se stabilească şi la literatură“, susţine profesorul de la Colegiul „Mihai Viteazul“.
 
Elevii claselor a zecea şi a unsprezecea ale Colegiului Economic „Virgil Madgearu“ s-au declarat mulţumiţi. „Este bine, pentru că nu o să mai fie atâtea discipline la care să învăţăm“, a declarat Andreea, elevă în clasa a unsprezecea. În schimb, colega acesteia, Ştefania, a spus că „este rău, pentru că nu mai beneficiem de informaţiile pe care le aducea Internetul“. Colegele mai mici din clasa a zecea au privit această schimbare cu mai multă seriozitate. „Am impresia că subiectele de la bacalaureat o să fie mult mai grele“, au declarat Denisa, Ioana şi Iuliana, eleve în clasa a zecea la Colegiul Economic „Virgil Madgearu“.
 
 
Cronologia modificărilor de la Bac:
 
• În 1999, s-a decis ca examenul de bacalaureat să se dea la şase discipline, faţă de patru câte erau înainte
 
• În 2003, subiectele de la Bac s-au făcut sub formă de grilă, an în care la probele orale absolvenţii de liceu nu primeau note, ci „admis“ sau „respins“. În anul următor, s-a revenit la notarea probelor orale
 
• În 2006-2007, s-a decis ca subiectele să fie publicate pe internet, pentru a evita fraudarea lor.


sursa:cotidianul.ro