Universităţile de „zero stele”

Cum arată universităţile de „zero stele”. Ministrul Andronescu, cu indignare: "Chiar nu mai avem nici o şansă cu şcoala românească?!"

Şase universităţi de stat etichetate cu „zero stele” în clasamentul integrităţii prezentat luni abundă în cazuri de corupţie, nepotism şi clanuri familiale, fiind luate în vizor de procuratură şi Curtea de Conturi. Ziarul „Gândul” vă prezintă concluziile raportului întocmit de Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC), ce cuprinde neregulile găsite de evaluatori în respectivele instituţii de învăţământ. 

• Codaşa clasamentului, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti pare să sufere de secretomanie generalizată. Pe lângă faptul că declaraţiile de avere şi de interese nu sunt postate pe pagina de internet a instituţiei, rectoratul nu postează pe site nici măcar anunţurile pentru posturile scoase la concurs. Numărul de clanuri este şi el o necunoscută, întrucât, după cum precizează raportul, rectorul Ştefan Diaconescu consideră că statele de funcţiuni nu sunt documente publice. Cât priveşte procesul de achiziţii, universitatea dă dovadă de nereguli foarte grave, jumătate dintre contractele atribuite anul trecut fiind făcute fără anunţ public.
 

• Primind la rându-i „zero stele”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti iese în evidenţă prin procesele pierdute pe probleme de corectitudine, cât şi prin cazurile anchetate de procuratură. Conform analizei CUC, instituţia nu are capacitatea de a preveni, detecta şi sancţiona în mod ferm cazurile de plagiat şi nu oferă garanţia promovării deontologiei profesionale. Selecţia personalului nu se face pe baze competitive, aspecte ale concurenţei neloaiale fiind diluarea criteriilor de apreciere a performanţei în cercetare şi ignorarea conflictelor de interese între candidaţi şi membrii comisiilor de concurs.

• Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa ocupă în ierarhie poziţia 40 din 42, având drept principal dezavantaj refuzul de a fi evaluată. În pofida acestui impediment, experţii au stabilit că rectoratul nu dispune momentan de un cadru de derulare a unui control de corectitudine academică şi că există inconsistenţe în declaraţiile de avere şi încălcări ale articolelor din legea achiziţiilor publice. „Deşi, din ceea ce am vazut la faţa locului reiese că în ultimul an s-au făcut reabilitări ale clădirilor, este greu de crezut că fondurile au fost alocate în contracte de sub 10000 de euro. Cu toate acestea, nici pe websiteul universităţii, nici pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice nu au fost identificate anunţuri de participare pentru licitaţii ale căror ofertant e UEM”, se arată în raport.

• O altă universitate în care „nimeni nu ar trebui să-şi dorească să studieze” este Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti. Punctele slabe ale acesteia sunt lipsa acută de cadre didactice, lipsa transparenţei concursurilor pe posturi didactice , încărcarea ridicată cu norme didactice şi nepenalizarea plagiatului.

• Spre deosebire de SNSPA, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (UAV) a permis efectuarea evaluării, fapt ce nu a scutit-o de eticheta „zero stele”. Aceasta, din cauza scandalului legat de alegerile contestate pentru funcţia de rector şi decan, numeroasele procese în desfăşurare cu foştii angajaţi, din care multe pierdute, precum şi sesizarea parchetului de către Agenţia Naţională de Integritate, în privinţa declaraţiei de avere a şefei universităţii, Lizica Mihuţ. Printre punctele slabe ale instituţiei arădene se numără şi raportul negativ al Curţii de Conturi, ca urmare a controlului efectuat în iunie 2008 şi inexistenţa procedurilor referitoare la fenomenul de plagiat.

• Cazurile de falsificări ale diplomelor şi procesele juridice includ şi Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu în aceeaşi categorie. Conform experţilor Coaliţiei pentru Universităţi curate, în perioada 2003-2004, au fost semnalate o serie de abuzuri în universitatea condusă de fostul secretar genaral al Ministerului Educaţiei, Adrian Gorun, printre care faptul că unii profesori aveau câte 15 norme didactice.

Preşedintele UAV o acuză pe Alina Mungiu Pippidi că îşi face campanie electorală 

Şefii de universităţi au reacţionat dur faţă de raport, Lizica Mihuţ, preşedintele Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad acuzând-o pe Alina Mungiu Pippidi, preşedintele Societăţii Academice Române (SAR) şi coordonatorul proiectului, că îşi face campanie electorală: „Era o perioadă de linişte şi trebuia să vină doamna Pippidi cu o bulversare care e regretabilă. Sunt profund indignată pentru că nu ni s-au cerut dovezi, au mers doar pe anumite informaţii apărute într-un ziar local. SAR, organizaţie pe care eu o apreciam, dă impresia că deţine adevărul absolut şi s-a dovedit a fi mai antidemocratică decât Partidul Comunist”. La rându-i, rectorul USAMV, Ştefan Diaconescu, ne-a spus că nu recunoaşte competenţele celor care au realizat topul, întrucât aceştia nu reprezintă o instituţie a statului: „Nu am răspuns solicitării de evaluare pentru că a venit din partea unei organizaţii nonguvernamentale. Nu am spus că statele de funcţiuni nu sunt publice, ci pur şi simplu nu am răspuns. Pe noi ne stăpâneşte Ministerul Educaţiei care ştie toate treburile. Ce rost are să comentăm?”

Clasamentul l-a nemulţumit şi pe ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şefa învăţământului spunând că topul este mai degrabă unul politic decât ştiinţific: „N-am văzut raportul, dar mă îndoiesc că „Politehnica” este o instituţie de trei stele. E o abordare cel puţin politică, dacă nu incorectă faţă de universitate, în condiţiile în care ai văzut o specializare iar Politehnica are 67 de specializări. Este nedrept! Nu cred că cineva din societatea românească câştigă ceva blamând totul. Avem nevoie de proiecte care să construiască, nu să dărâme. Mă întreb în ce mai credem, la ce mai facem referinţă? Care e concluzia acestui demers: că nu mai avem nici o şansă cu şcoala românească? Mă îndoiesc!”. Raportul întocmit de CUC arată faptul că mai mult de o treime dintre universităţile de stat nu fac dovada transparenţei academice, că o zecime au falsificat diplome în ultimii zece ani şi că 95% dintre instituţiile de învăţământ superior finanţate de Ministerul Educaţiei s-au confruntat cu cazuri de plagiat.

sursa:gandul.info