Intr-un interviu acordat redactiei noastre, Ecaterina Andronescu ne-a prezentat prioritatile imediate in calitate de ministru al Educatiei, precum si schimbarile pe care le va aduce sistemului de invatamant, astfel incat acesta sa depaseasca faza de laborator de experimentare a elevilor. Cea mai importanta decizie a sa este promovarea unei legi care sa dea stabilitate sistemului macar pe 12 ani. In acest fel, un copil va sti inca de la gradinita ce il asteapta la scoala, pana la terminarea liceului.
ZIUA: Salarile profesorilor reprezinta o prioritate pentru ministrul Educatiei?
Ecaterina Andronescu: Sunt o prioritate, pentru ca exista o lege care nu s-a putut aplica. Asa cum va este cunoscut, bugetul anului 2009 nu a fost aprobat de Parlament si, ca atare, noi nu putem sa cheltuim decat proportional cu ce am avut in luna similara a anului anterior. Astfel, trebuie sa parcurgem in etape aceasta perioada: intai sa avem un buget aprobat prin lege - si sper ca acest lucru sa se intample cat mai curand cu putinta, probabil in urmatoarele doua saptamani, eu aceste asteptari am -, dupa care sa stabilim criterile de performanta - pentru ca, asa cum sindicatele au semnat cu presedintele Romaniei un protocol prin care s-au angajat bani contra reforma, noi, in aceasta perioada, elaboram criterii care sa fie introduse intr-o faza pilot in acest semestrul II. Din anul viitor, eventual sa le mai perfectionam si sa le introducem cu un proces de evaluare la sfarsitul anului.
Cu siguranta ca profesorii merita salarii mai mari, cu siguranta ca, atunci cand am avut aceasta initiativa legislativa, nu am gandit niciun minut ca ea poate sa aduca voturi unui partid sau altuia. Am considerat ca sistemul educativ trebuie remotivat, ca sa putem pretinde cresterea performantei. Si cred ca sistemul are nevoie de performanta in acest moment. Dar trebuie sa fie si remotivat, iar salariile reprezinta o cale de remotivare a profesorilor. Din pacate, imaginile negative care s-au transmis prin presa aproape in permanenta au pus oarecum in umbra ceea ce este pozitiv, valoros in sistemul de invatamant. Ar fi dramatic sa avem in tot sistemul numai lucruri similare cu cele pe care le citim in presa. De aici si o mare amaraciune a mea, si anume ca nu reusim sa promovam din sistem acele bune practici care sa fie, la randul lor, multiplicate in tot sistemul si, in acelasi timp, sa arate si ceea ce este in esenta sistemul de invatamant.
ZIUA: Spuneati ca incercati sa finalizati aceste criterii pana la sfarsitul acestei luni, astfel incat din aprilie sa fie aplicata o prima majorare a salariilor. Dar am simtit cu totii scumpirile produse in mod galopant in ianuarie si februarie. N-ar fi o nimica toata aceasta crestere, peste doua luni?
Ecaterina Andronescu: Fara indoiala, insa Romania trece printr-o perioada in care, in urma cu un an, sau chiar cu o jumatate de an, nu o intuiam chiar la aceasta dimensiune. Dupa cum vedeti, foarte multe companii isi trimit oamenii in somaj, cele private fac reduceri substantiale de salarii si sigur ca nu este normal ca profesorii sa fie tot timpul cei care platesc criza. Dar, in acelasi timp, suntem parte a acestei tari si nu putem sa facem abstractie de ceea ce se intampla. Eu sper sa existe resursele necesare, astfel incat sa putem face un salt in salariile lor, macar din luna aprilie.
ZIUA: Dar macar pentru profesorii debutanti, cei care au salariile cele mai mici, de 6 miloane de lei vechi/luna, v-ati gandit sa le dati un procent mai mare?
Ecaterina Andronescu: Eu, in general, am proprietatea cuvintelor, si in momentul in care avem o certitudine, imi place sa vorbesc despre ea. Pana atunci insa, cu siguranta ca vom avea mai multe intalniri cu sindicatele si impreuna vom lua aceasta decizie. La inceputul acestui an, daca tot vorbim despre resurse financiare, a trebuit sa achitam datoriile pe care le aveam la capitolul investitii din anul anterior. Ministerul a avut 1.200 de lei - o suma impresionanta -, iar pana in acest moment am achitat 440 de milioane si speram ca in urmatoarele saptamani sa putem plati si diferenta. Am achitat, de asemenea, datorile care proveneau de la cercetare - de 167 de miloane de lei. Sigur ca si aceste sume au grevat pe salariul al 13-lea si, fara indoiala, si pe cresterile salariale - pentru ca erau sume ce trebuiau achitate in prima instanta, intrucat produceau blocaje in economie. Firmele care au facut investitii in scoli erau in imposibilitatea de a-si relua activitatea economica.
ZIUA: Ministerul Educatiei are 460 de angajati, dar unitatile din subordinea sa, finantate integral de la bugetul de stat, au in structurile lor 10.601 angajati. Vor trece si ei prin filtrul criteriilor de performanta pe care le pregatiti?
Ecaterina Andronescu: Da, categoric. Prima cifra pe care ati enuntat-o se refera la aparatul central al ministerului, iar cea de-a doua se refera la inspectoratele si structurile descentralizate - casele corpului didactic si cluburile scolare sportive. Fara indoiala ca reducerea de 20% a cheltuielilor salariale se refera la intreg aparatul ministerului bugetat de la bugetul de stat si, cu siguranta, vom regandi atributiile lor, mai ales in ceea ce priveste inspectoratele scolare. Realitatea sistemului ne arata ca pe de-o parte, directorii scolilor, si pe de alta parte, inspectoratele scolare s-au ocupat intr-o masura nepermis de mare - poate uneori si suprapunandu-se cu aceste atributii peste autoritatile locale - de administrarea scolilor, si in prea mica masura de evaluarea calitatii procesului de invatamant. De aceea, as vrea si intr-o discutie cu autoritatile locale sa separam si responsabiltatile, si atributiile: administrarea scolilor sa treaca in atributia consiliilor locale - daca scoala este gimnaziala -, sau chiar a consililor judetene - daca vorbim despre licee, pentru ca acestea se afla la nivel de judet, si mai usor ar putea fi suportate cheltuielile administrative. Iar directorii scolilor si inspectoratele sa se ocupe - as spune aproape in exclusivitate - de calitatea procesului didactic si de relatia scoala-profesor-parinte.
ZIUA: Practic, aplicati legile 354 si 349, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie anul trecut, dar au fost ignorate pana acum.
Ecaterina Andronescu: Nu numai atat. Noi am mai avut un capitol de descentralizare inca din Legea invatamantului din 2003 - care a generalizat invatamantul de zece clase -, dar s-a aplicat numai in zece judete pilot, iar de atunci nu a existat puterea si determinarea de a incerca sa corectam macar ceea ce nu a mers, in asa fel incat sa generalizam procesul descentralizarii. Si atunci, bineinteles ca adunam nenumarate nemultumiri si din partea autoritatilor locale, si din partea sindicatelor, a scolilor. Oricum, prin aceasta descentralizare, eu cred ca autonomia scolara trebuie sa creasca. Avem, daca vreti, acest exemplu de la universitati, care au inceput acest proces din 1997, de cand granitele acestei autonomii s-au largit, si eu cred ca treptat-treptat si-au luat soarta in maini - sa ma exprim mai putin academic. Si-au elaborat strategii proprii, au gandit mecanisme prin care sa-si asigure calitatea. As vrea sa subliniez ca autonomie nu inseamna eu - scoala - sa am autonomie, iar ministerul responsabilitate. Autonomia inseamna si asumarea de responsabilitate.
ZIUA: Spuneati ca veti reduce atributiile ARACIP la stabilirea unor norme pe care inspectoratele sa le aplice.
Ecaterina Andronescu: Fara indoiala. ARACIP se afla intre institutiile ministerului. Eu cred ca trebuie sa elaboreze mecanisme interne de evaluare si de asigurare a calitatii, care sa functioneze in fiecare scoala, sa micsoram birocratizarea. Sa elaboreze politici privind calitatea invatamantului - pe care, impreuna cu ministerul, sa le difuzeze in sistem. Inspectoratele si conducerile scolilor sa fie cele care aplica aceste proceduri si mecanisme.
ZIUA: Concret, cum veti proceda in privinta descentralizarii: emiteti un ordin de ministru sau anuntati pur si simplu ca veti aplica legile amintite?
Ecaterina Andronescu: Nu cred ca sunt suficiente. Va trebui sa cuprindem foarte clar aceste lucruri in Legea invatamantului, pe care intentionam sa o trimitem Parlamentului cel mai tarziu in aprilie, si sa se stipuleze clar atributiile si responsabilitatile fiecarei parti. Pentru ca ceea ce sesizez eu, nu numai in educatie, este ca foarte multa lume nu isi asuma responsabilitea - responsabilitatea unor decizii, responsabilitarea derivata din anumite functii. Nu poti sa fii inspector, director sau ministru si sa nu te gandesti ca trebuie sa ai niste responsabilitati pe care sa ti le asumi. Ca director, trebuie sa stii ce se intampla in scoala ta, nu sa afli de la altcineva, care sa iti si spuna ce sa faci.
ZIUA: Din bugetul de 5,8%, cat ati alocat pentru investitii?
Ecaterina Andronescu: Bugetul se imparte in doua parti: 2,1% reprezinta fondurile din care sunt cheltuielile cu functionarea ministerului, a inspectoratelor si a tuturor structurilor descentralizate, inclusiv a universitatilor; diferenta de pana la 6 procente se transfera la bugetele locale, de unde sunt achitate salariile profesorilor din preuniversitar si cheltuielile scolilor.
Cel putin 1.500 de milioane de lei sunt cuprinse in bugetul central pentru proiectele strategice - punerea la punct a celor 9.000 de scoli si construirea a 164 de campusuri scolare. Aproximativ 500 de milioane de lei se duc la bugetele locale, tot pentru investitii.
ZIUA: In buget apar 0,7% fonduri din veniturile proprii ale unitatilor subordonate ministerului - dublu fata de anul trecut. Credeti ca vor fi realizate aceste incasari?
Ecaterina Andronescu: Cam 0,5% sunt veniturile, dar in ele sunt cuprinse si imprumuturile externe pe care vrem sa le luam de la Banca Mondiala si de la BEI, poate chiar si de la BDCE, pentru proiecte legate mai ales de infrastructura scolara. Am discutat deja cu Banca Mondiala, am trimis o scrisoare, am avut o intalnire cu misiunea bancii de aici din Romania si am inteles ca este extrem de deschisa proiectelor pe educatie. Asteptam raspunsul de la institutia centrala. La fel am procedat si cu BEI.
ZIUA: Cat costa noua cladire a Ministerului Educatiei?
Ecaterina Andronescu: 11 milioane de lei, dar n-a fost deschisa licitatia. Suma a fost prinsa in buget, insa, daca va incepe constructia - vor fi cheltuiti, daca nu - vor fi realocati in alta parte. Cladirea ministerului exista de pe timpul lui Spiru Haret. Intre timp, cum era normal, ca orice institutie care gestioneaza intreg sistemul de invatamant - sunt 3 milioane de elevi, 750.000 de studenti, 300.000 de profesori in preuniversitar si alti 40.000 de profesori in universitar - evident ca si-a modernizat structurile si acum este inghesuit. In curte avem niste constructii amarate pe care vrem sa le daramam si sa construim o cladire cu 2-3 etaje. Nu stiu daca vom reusi anul acesta, pentru ca deocamdata trebuie sa primim avizul pentru demolarea a ceea ce este acolo. Aceasta nu este, insa, o prioritate a noastra.
ZIUA: Prioritatea este alimentarea cu apa si retea de canalizare la cele 9.000 de scoli neautorizate sanitar?
Ecaterina Andronescu: Nu stiu daca vom reusi pentru toate pana in toamna, dar in Programul de guvernare avem termen pentru aceasta pana la finele anului urmator. Ne gandim sa rezolvam local aceasta problema: sa sapam in curtea scolii un put pentru alimentarea cu apa, si o fosa septica pentru grupul sanitar.
ZIUA: Ati informatizat si ministerul, si inspectoratele, si scolile. Siveco a obtinut, mai demult, un contract fara licitatie, perpetuat prin acte aditionale.
Ecaterina Andronescu: A fost o licitatie anul trecut, daca nu ma insel, pentru un contract care se afla in derulare, iar celelalte contracte sunt incheiate. Informatizarea trebuie sa continue neaparat, elevul trebuie sa obtina si un certificat la nivelul competentelor digitale.
ZIUA: Dar nu era mai buna ideea cu 200 de euro pentru elev, sa-si cumpere singur computer, decat sa i se dea un laptop care, in multe cazuri, i s-a defectat la putin timp?
Ecaterina Andronescu: Vom renunta la programul "Un laptop pentru fiecare elev", pentru ca a fost o greseala. Cred ca avem nevoie de multiplicarea laboratoarelor de informatica. Vom continua insa programul cu alocarea de bani elevilor pentru a-si achizitiona singuri computer.
ZIUA: Eu tot nu inteleg de ce este nevoie de 11.000 de angajati in aparatul central al ministerului. Nu veti face reduceri?
Ecaterina Andronescu: Vom reduce cu 20% cheltuielile, dar si posturile, si vom face realocarea atributiilor.
ZIUA: Vorbim despre decizi si termene pe care vi le asumati. Noile legi ale educatiei vor fi gata de aplicare in toamna, la inceputul anului scolar?
Ecaterina Andronescu: Suntem in mijlocul anului scolar si este foarte greu sa schimbi decizia. De aceea, noi pregatim inceputul viitorului an scolar. Ar fi timp suficient astfel incat noul an scolar sa inceapa sub auspiciile noii legi a invatamantului. Dupa parerea mea, legea trebuie, pe de o parte, sa asigure un cadru normativ general care sa dea stabilitate sistemului. Deci, trebuie sa avem o lege pe care sa nu simti nevoia sa o schimbi in fiecare an. Si atunci, principiile generale, lucrurile de care trebuie sa tii seama de cand un un copil intra in grupa pregatitoare la gradinita si pana cand termina clasa a XII-a, cel putin, sa ramana in esenta lor nemodificate. Altfel, ai regulamente, metodologii prin care poti sa ameliorezi permanent. De aceea, mi-as dori o lege care sa dea stabilitate sistemului macar pe 12 ani, si din acest punct de vedere reprosez actualului pachet legislativ faptul ca uneori este descris cu lux de amanunte un anumit demers - pana la a se transforma in regulament - si alteori este abia enuntat. Deci: as vrea o lege mai omogena si cu caracter general de aplicabilitate, care sa dea stabilitate sistemului, asa cum va spuneam.
ZIUA: Cuprindeti invatamantul prescolar in cel preuniversitar, iar pentru universitar faceti lege separata?
Ecaterina Andronescu: Eu nu cred ca trebuie sa separam preuniversitarul de universitar, pentru ca exista disfunctionalitati in comunicarea dintre diferitele cicluri de invatamant. Ciclul gimnazial este oarecum indepartat de invatamantul liceal, mai ales acolo unde liceul nu are in aceeasi entitate invatamant primar si gimnazial. Si exista - n-as spune chiar o prapastie, dar o inflexiune da, intre invatamantul preuniversitar si cel universitar. Provin din universitar si adesea spunem: "ne vin elevi din ce in ce mai slabi". In acelasi timp, noi, cei din universitar, suntem cei care formam profesorii - si e greu de stabilit cine e mai vinovat. De aceea, cred ca trebuie sa multiplicam puntile acestea de comunicare si, atunci cand luam anumite decizii pentru invatamantul universitar, trebuie sa avem un dialog cu cei dinpreuniversitar - si invers. Separarea prin lege nu mi se pare formula cea mai fericita.
ZIUA: Profesorul debutant termina facultatea cu un examen de licenta, dar, pentru a obtine un post sigur in scoala, el trebuie sa sustina un examen de titularizare, pe care, de cele mai multe ori, nu reuseste sa-l ia. In aceste conditii, titularizarea este prea grea, sau licenta este un examen mult prea usor?
Ecaterina Andronescu: Dupa parerea mea, suntem deficitari la capitolul pregatire pedagogica. De aceea, noi, in perioada urmatoare, printr-un dialog cu universitatile care au in structurile lor specializari de formare a profesorilor, trebuie sa gasim solutia de a intari componenta formarii profesorilor. In acelasi timp, daca vorbim despre formarea pedagogica, va trebui sa gasim formule - prin casele corpului didactic sau prin universitati - sau prin formarea continua, sa imbunatatim procesul de formare pedagogica a profesorilor care se afla de mai multa vreme in activitate. Pentru ca intotdeauna pedagogia evolueaza si e normal sa-ti asumi metodele noi care apar in acest domeniu. Eu nu am lucrat in invatamantul preuniversitar, dar chiar si in cel universitar, in momentul in care am intrat ca profesor stagiar, m-am format pe langa profesorii mei cu experienta. In momentul in care am primit primul curs, profesorul meu, care era membru al Academiei Romane, a venit cu mine de doua ori la curs, sa vada daca este in regula ce spun acolo, daca metodele pe care le folosesc sunt cele corespunzatoare - si, sigur, de o maniera colegiala, prietenoasa. As spune ca lucrurile care nu merg bine se amelioreaza; nimeni nu s-a nascut profesor cu rezultate exceptionale. Toate lucrurile se invata, evoluezi pe parcursul carierei didactice. De aceea, eu m-am adresat de fiecare data, public, profesorilor cu mai multa experienta, sa-i primeasca pe debutanti cu prietenie si colegialitate, sa-i lase sa creasca. Noica spunea: "Tanarul vine sa-ti ceara. Tu nu trebuie sa-i dai, trebuie sa-l lasi sa creasca". Eu cred ca lucrul acesta este extraordinar de important. Si, pana la urma, in asta sta traditia unei scoli: in modul in care generatii de profesori transmit celor care vin dupa ei ceea ce este valoros intr-o scoala, oricare ar fi nivelul ei.
ZIUA: Daca veti organiza examen de admitere la liceu, nu-i veti ajuta in acest fel si pe profesori, si pe elevi? Pentru ca, in acest moment, nu este atractiv pentru nici una dintre parti.
Ecaterina Andronescu: Am ramas insa datoare cu un raspuns privind titularizarea.
ZIUA: Care e o sperietoare.
Ecaterina Andronescu: Intr-adevar. Un absolvent cu diploma de licenta trece printr-un numar important de examene - de cele mai multe ori peste 50 - si, in final, prin examenul de licenta - care presupune si el alte evaluari, inclusiv proiectul prin care se finalizeaza acest examen. Personal, cred ca un examen nu trebuie sa fie nici o sperietoare, si nici sa nu incerce sa puna in evidenta ceea ce nu stie un om, pentru ca niciodata nu poti sa le stii pe toate. Toata viata trebuie sa adaugi, toata viata trebuie sa inveti, dar, in momentul in care intri in sistemul de invatamant, fara indoiala ca trebuie sa treci peste un minim de cunostinte necesare unei bune practici.
ZIUA: Intri in sistem necalificat, dar cu licenta?
Ecaterina Andronescu: Nu, nu intri necalificat. Este foarte greu de justificat si de explicat de ce tanarul ia o nota uneori buna la examenul de licenta, are si restul notelor bune, iar la examenul de titularizare clacheaza si ajungem intr-o situatie in care sunt trimisi in derizoriu.
ZIUA: Profesorii isi atrag oprobriul public de fiecare data cand se anunta rezultatele examenului de titularizare.
Ecaterina Andronescu: Pe de alta parte, as reprosa examenului de titularizare - si cred ca ar trebui sa ne gandim la o schimbare - faptul ca, fiind examen national, foarte multi tineri iau un post intr-un judet in care n-au de gand sa ajunga niciodata, dupa care incepe stradania sa ajunga in judetul in care au casa, au familie. De aceea, ma gandesc ca si aici ar trebui sa descentralizam; n-as putea spune ca in acest moment am clarificat complet formula de descentralizare, dar, in orice caz, mergem pe descentralizare. Ne gandim ca, in aceasta formula, sa avem arondate unor licee niste scoli gimnaziale, iar acest liceu cu scolile respective sa functioneze ca un centru de resurse. Poate fi o idee pe care sa incercam sa o concretizam si sa o aplicam de anul viitor.
ZIUA: Puteti estima un termen?
Ecaterina Andronescu: Intai aprilie.
ZIUA: Deci 1 septembrie.
Ecaterina Andronescu: Pai vedeti, foarte multe trebuie sa se intample de la 1 septembrie. Ma si ingrijoreaza , dar nici nu mai pot fi amanate. Sa nu credeti ca adunam atat de multe pentru a arata neaparat ce vrem sa facem, ci pur si simplu pentru ca nu mai pot fi amanate.
ZIUA: Mai aveti 4.951 de posturi in unitatile din structura Ministerului Educatiei, finantate din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat. In total, avem 15.000 de posturi la nivel central.
Ecaterina Andronescu: Nu, din venituri proprii sunt finantate universitatile, care sunt autonbome; fiecare are bugetul ei, are personalitate juridica si functioneaza ca o institutie de sine statatoare. Acolo, practic, noi nu finantam posturi, ci finantam "per capita", deci studentii, locurile bugetate. Fiecare universitate isi stabileste posturile in functie de locurile bugetate. Trebuie sa va marturisesc ca cele mai multe universitati isi obtin veniturile din activitatea de cercetare sau din cea contractuala cu terte persoane juridice, pentru servicii de consultanta. Astfel, reusesc sa obtina, uneori, peste 50% din bugetul lor.
ZIUA: Imi spuneati ca majoritatea copiilor care si-au insotit parintii in Spania sau Italia sunt cotati foarte bine la scoala, insa ei
Ecaterina Andronescu: In primul rand ne-am propus sa regandim curricumulul, sa-l centram pe formarea de competente. Sunt elaborate la nivelul Comisiei Europene competentele-cheie pe care vrem sa le avem in prim-planul regandirii. In legatura cu manualele, vrem intai sa rezolvam problema competentelor si pe baza acestora vom face schimbarile necesare.
In legatura cu reintergarea copiilor reintorsi din strainatate, eu as spune ca este vorba mai degraba de readaptarea lor. Este o problema la care ar trebui sa gandim mai profund. Intr-adevar, cand pleaca din Romania, cei mai multi salta una-doua clase prin ceea ce stiu, prin continutul cu care pleaca din Romania. Au acolo insa dificutati in insusirea limbii in care invata, iar aici, din pacate, poate ca ar trebui pregatiti anterior, de catre scoala si familie, pentru a fi ajutati. La revenirea in tara, nu sunt probleme de reinscriere la scoala si de recunoastere a studiilor, ci a readaptarii la nivelul scolii, iar aici scoala joaca un rol important, mai ales prin psihopedagogi. La varsta aceasta sigur ca nu e mare durata de adaptare, ci socul, astfel ca trebuie sprijiniti. In ultimii ani au revenit circa 8.500 de elevi, dar probabil ca vor reveni din ce in ce mai multi.
ZIUA: Sunt 100.000 de copii plecati.
Ecaterina Andronescu: Poate ca ne vom gandi sa construim un proiect prin care sa-i sprijinim, dar deocamdata nu au probleme mari de readaptare.
ZIUA: Precizari privind schimbarile de la examene: tezele unice si bacalaureat.
Ecaterina Andronescu: Am mai discutat cu dvs. despre aceste capitole, dar cei care citesc au tentatia de a crede ca schimbarile pe care le vom face se vor intta anul acesta. De aceea, cred ca este mult mai intelept sa vorbim despre ele dupa ce se va incheia acest an scolar, pentru a nu-i deruta. Va promit acest lucru.
ZIUA: Dar daca vor fi cuprinse in noul proiect legislativ, vrand-nevrand le veti anunta.
Ecaterina Andronescu: Da, dar legea va intra in Parlament la inceputul lui aprilie si sper sa fie aprobata in iunie, deci la sfarsitul anului scolar.
ZIUA: Absenteismul si violenta in scoli sunt explicate de medici si psihologi si prin calitatea precara a curriculei si a pregatirii unor profesori. Cum veti indrepta aceste neajunsuri? In plus, aveti in plan sa renuntati la un numar asa mare de ore si de materii obligatorii? Elevul are de doua ori mai multe ore decat norma unui profesor.
Ecaterina Andronescu: In privinta violentei, vina este promovarea agresivitatii prin filme, televiziune, si era normal sa se repercuteze asupra copiilor. Parintii se derobeaza de responsabilitatea educarii copiilor, din cauza ca nu au timp. Profesorii trebuie sa-si parcurga programa, astfel ca aceste lucruri sunt trecute in plan secund. Trebuie sa regandim proiectele, iar prin programul after school va fi remediata aceasta situatie, copiii putand fi supravegheati de personal calificat. (...) Eu sunt foarte suparata pe profesorii de sport, pentru ca au sali de sport pe care nu le folosesc cat ar trebui, nu sunt competitii. Cu atat mai mult am asteptari de la cluburile sportive pe care ministerul le finanteaza, dar care nu isi mai indeplinesc misiunea. Vom regandi programul acesta prin intermediul Federatiei Sportului Scolar, aflata sub "palaria" ministerului, pentru ca aceste cluburi trebuie sa devina pepiniera sporturilor de performanta.
ZIUA: Pe de alta parte, exista un invatamant paralel, la care parintele este constrans sa apeleze: meditatiile. Ce masuri veti lua pentru stoparea acestui fenomen. In plus, veti elimina din lege prevederea privind colectarea de fonduri de la parinti?
Ecaterina Andronescu: Si meditatiile, ca si strangerea fndurilor de catre comitetele de parinti, sunt de natura sa decredibilizeze sistemul de invatamant. Ca urmare, rugamintea mea catre profesori este sa tina seama de faptul ca scoala este din ce in ce mai contestata, cu atat mai mult cu cat ea promoveaza aceste lucruri. Meditatiile uratesc sistemul, pentru ca profesorul conditioneaza nota pe care o da elevului de prezenta lui la meditatii. Cum poate un profesor sa isi imagineze ca acest lucru nu se va intoarce impotriva lui? El trebuie sa-si faca datoria in clasa. De aceea, ma gandesc la remotivarea lui, iar marirea salariilor si introducerea programului after school urmaresc acest lucru. Vom scrie foarte clar in lege interzicerea meditatiilor.
ZIUA: In Franta, presedintele Sarckozy cere o reforma a invatamantului, inclusiv prin privatizarea unitatilor scolare, dar la noi este interzis prin Constitutie. Cum intentionati sa stimulati aparitia lui, ca alternativa concurentiala la invatamantul de stat - mai ales in prescolar si preuniversitar?
Ecaterina Andronescu: La noi au aparut foarte multe gradinite particulare din nevoia de a acoperi deficitul de locuri - cauzat, in principal, de retrocedarea cladirilor in care functioneaza gradinitele. Nu in acelasi ritm s-a dezvoltat si la nivel gimnazial si liceal, insa invatamantul trebuie sa fie asigurat gratuit si cu o calitate corespunzatoare. Ne gandim la o formula prin care sa preluam o parte din cheltuielile pe care parintele le suporta la gradinitele particulare si, totodata, trebuie sa luam foarte serios in calcul situatia copiilor intre 2 si 3 ani, pentru care legea nu prevede nimic. Cresele s-au desfiintat, iar o solutie ar fi autorizarea unor astfel de institutii pe langa firmele interesate sa le infiinteze pentru propriii angajati.
ZIUA: Cum veti stopa copierea la Bacalaureatul 2009?
Ecaterina Andronescu: O sa cer profesorilor sa faca acest lucru, pentru ca depinde suta la suta de cei care supravegheaza examenul.
ZIUA: Exista o idee cu camerele de luat vederi. Cel putin in Bucuresti, vor fi alese centrele de examen pe acest criteriu?
Ecaterina Andronescu: Fara indoiala ca vom apela si la aceasta solutie, dar mi se pare ca este jenant pentru noi, dascalii, sa lasam elevii treaca necinstit examenul. Mi se pare ca ne pierdem autoritatea, respectul nu numai al elevilor, ci si al societati in ansamblul ei. Anul acesta, la tezele unice, am avut o situatie care, pe mine, m-a cutremurat, efectiv - si astept decizia inspectoratului. La un centru de evaluare, 16 teze aveau completate, pe cate o jumatate de pagina, ideile pe care ar fi trebut sa le scrie elevul, dar erau cu acelasi scris. Sigur ca la centrul de corectare unde s-au deschis tezele s-a constatat ca toate provin de la aceeasi scoala, si pana la urma am aflat ca profesorul de la disciplina respectiva facuse completarile la teza, pentru a-i ajuta pe copii. Pai daca asa intelegem noi sa-i ajutam, putem sa ne ducem sa ne apucam de altceva.
ZIUA: Dar daca, de la anul, se va sustine examenul de Bacalaureat in universitati, asa cum propuneti, n-ar fi mult ai complicat? Mai simplu ar fi sa investiti in instalarea de camere de luat vederi in clasa, in cele patru colturi, si n-ar mai putea copia nimeni. S In plus, de ce profesorul sa pazeasca elevul? Exista si alte solutii.
Ecaterina Andronescu: Vedeti, eu niciodata nu m-as fi putut imagina ca profesorul meu ma lasa sa copiez. Pentru ca mi-ar fi desfiintat toata conditia mea de elev in fata lui.
ZIUA: Da, insa acum s-a ajuns in situatia ca profesorul ajuta elevul sa copieze.
Ecaterina Andronescu: Ceea ce este de inacceptat. Daca profesorul ar fi vrut sa-l ajute de elev, trebuia s-o faca la orele de clasa, la disciplina respectiva, unde trebuia sa dea performanta.
ZIUA: Agreati infintarea unei asociatii a profesorilor, de tipul Colegiului Medicilor?
Ecaterina Andronescu: Nu m-ar deranja lucrul acesta, daca este cu caracter profesionist si incearca sa sprijine calitatea procesului de invatamant, nu mi se pare ca este un lucru pe care sa nu il incurajez.
ZIUA: Anul acesta, cifrele din Planul de scolarizare sunt stabilite in asa fel incat sa raspunda cerintelor de pe piata muncii?
Ecaterina Andronescu: Hotararea de Guvern privind cifra de scolarizare se afla pe masa Guvernului si urmeaza sa fie discutata si aprobata. In masura in care au existat date legate de piata muncii - de o piata a muncii destul de fluida, cum este in prezent, si cu atat mai dificil de cuantificat si de pus in evidenta acum - sigur ca da. Dar trebuie ca liceele sa se adapteze si la ceea ce numim reconversie profesionala. Sunt foarte multe fonduri structurale destinate resurselor umane si i-as indemna pe directorii de licee si pe profesori sa scrie proiecte pentru ca liceul sa devina un centru de resurse pentru reconversia profesionala.
ZIUA: S-a dat o noua Hotarare de Guvern privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, insa nu a fost lasata in dezbatere publica 30 de zile, astfel incat poate fi atacata in justitie.
Ecaterina Andronescu: Nu poate, pentru ca noi am mers pe modernizarea structurilor din minister. Am facut structuri noi pentru relatia cu piata muncii, pentru internationalizarea invatamantului superior, am creat o directie pentru formarea continua a profesorilor, deci nu am venit cu lucruri care sa nu aiba legatura cu ce avem de facut si cu obiectivele Programului de guvernare.
ZIUA: Ati creat un post in plus de secretar de stat.
Ecaterina Andronescu: Nu, el exista ca subsecretar de stat, dar l-am transformat.
ZIUA: Si i-ati dat finantele pe mana?
Ecaterina Andronescu: Inca nu am facut impartirea pe secretari de stat decat pe relatia cu Parlamentul, dar ma gandesc sa fac o asemenea repartizare, pentru ca mi-as dori, in privinta investitiilor, un control mai bun din partea ministerului. Au fost cheltuite pana acum resurse de valoare foarte mare, dar fara rezultate notabile.
ZIUA: Veti face un control?
Ecaterina Andronescu: Deocamdata vom face o analiza, iar dupa aceea vom decide unde sa controlam.
ZIUA: Mai sunteti rector si presedinte al Consiliului National al Rectorilor?
Ecaterina Andronescu: M-am suspendat.
ZIUA: Si daca veti avea doua mandate?
Ecaterina Andronescu: Nu cred. Nu merg cu gandul asa departe. Am avut o discutie la nivelul Biroului de Senat si cu decanii, iar unul dintre prorectori a preluat atributiile si, sigur, vor face prin rotatie, pentru ca Politehnica are mai multi prorectori si toti sunt oameni cu competente profesionale.
ZIUA: Deci nu se vor organiza alegeri pentru un nou rector?
Ecaterina Andronescu: Nu, pentru ca m-am suspendat.
ZIUA: Pentru patru ani?
Ecaterina Andronescu: Pentru toata perioada mandatului.
ZIUA: Si la Consiliul National al Rectorilor?
Ecaterina Andronescu: Vom avea o discutie pe aceasta tema la prima intalnire a Consiliului National al Rectorilor. M-am suspendat si de acolo.
sursa:ziua.net
ZIUA: Salarile profesorilor reprezinta o prioritate pentru ministrul Educatiei?
Ecaterina Andronescu: Sunt o prioritate, pentru ca exista o lege care nu s-a putut aplica. Asa cum va este cunoscut, bugetul anului 2009 nu a fost aprobat de Parlament si, ca atare, noi nu putem sa cheltuim decat proportional cu ce am avut in luna similara a anului anterior. Astfel, trebuie sa parcurgem in etape aceasta perioada: intai sa avem un buget aprobat prin lege - si sper ca acest lucru sa se intample cat mai curand cu putinta, probabil in urmatoarele doua saptamani, eu aceste asteptari am -, dupa care sa stabilim criterile de performanta - pentru ca, asa cum sindicatele au semnat cu presedintele Romaniei un protocol prin care s-au angajat bani contra reforma, noi, in aceasta perioada, elaboram criterii care sa fie introduse intr-o faza pilot in acest semestrul II. Din anul viitor, eventual sa le mai perfectionam si sa le introducem cu un proces de evaluare la sfarsitul anului.
Cu siguranta ca profesorii merita salarii mai mari, cu siguranta ca, atunci cand am avut aceasta initiativa legislativa, nu am gandit niciun minut ca ea poate sa aduca voturi unui partid sau altuia. Am considerat ca sistemul educativ trebuie remotivat, ca sa putem pretinde cresterea performantei. Si cred ca sistemul are nevoie de performanta in acest moment. Dar trebuie sa fie si remotivat, iar salariile reprezinta o cale de remotivare a profesorilor. Din pacate, imaginile negative care s-au transmis prin presa aproape in permanenta au pus oarecum in umbra ceea ce este pozitiv, valoros in sistemul de invatamant. Ar fi dramatic sa avem in tot sistemul numai lucruri similare cu cele pe care le citim in presa. De aici si o mare amaraciune a mea, si anume ca nu reusim sa promovam din sistem acele bune practici care sa fie, la randul lor, multiplicate in tot sistemul si, in acelasi timp, sa arate si ceea ce este in esenta sistemul de invatamant.
ZIUA: Spuneati ca incercati sa finalizati aceste criterii pana la sfarsitul acestei luni, astfel incat din aprilie sa fie aplicata o prima majorare a salariilor. Dar am simtit cu totii scumpirile produse in mod galopant in ianuarie si februarie. N-ar fi o nimica toata aceasta crestere, peste doua luni?
Ecaterina Andronescu: Fara indoiala, insa Romania trece printr-o perioada in care, in urma cu un an, sau chiar cu o jumatate de an, nu o intuiam chiar la aceasta dimensiune. Dupa cum vedeti, foarte multe companii isi trimit oamenii in somaj, cele private fac reduceri substantiale de salarii si sigur ca nu este normal ca profesorii sa fie tot timpul cei care platesc criza. Dar, in acelasi timp, suntem parte a acestei tari si nu putem sa facem abstractie de ceea ce se intampla. Eu sper sa existe resursele necesare, astfel incat sa putem face un salt in salariile lor, macar din luna aprilie.
ZIUA: Dar macar pentru profesorii debutanti, cei care au salariile cele mai mici, de 6 miloane de lei vechi/luna, v-ati gandit sa le dati un procent mai mare?
Ecaterina Andronescu: Eu, in general, am proprietatea cuvintelor, si in momentul in care avem o certitudine, imi place sa vorbesc despre ea. Pana atunci insa, cu siguranta ca vom avea mai multe intalniri cu sindicatele si impreuna vom lua aceasta decizie. La inceputul acestui an, daca tot vorbim despre resurse financiare, a trebuit sa achitam datoriile pe care le aveam la capitolul investitii din anul anterior. Ministerul a avut 1.200 de lei - o suma impresionanta -, iar pana in acest moment am achitat 440 de milioane si speram ca in urmatoarele saptamani sa putem plati si diferenta. Am achitat, de asemenea, datorile care proveneau de la cercetare - de 167 de miloane de lei. Sigur ca si aceste sume au grevat pe salariul al 13-lea si, fara indoiala, si pe cresterile salariale - pentru ca erau sume ce trebuiau achitate in prima instanta, intrucat produceau blocaje in economie. Firmele care au facut investitii in scoli erau in imposibilitatea de a-si relua activitatea economica.
ZIUA: Ministerul Educatiei are 460 de angajati, dar unitatile din subordinea sa, finantate integral de la bugetul de stat, au in structurile lor 10.601 angajati. Vor trece si ei prin filtrul criteriilor de performanta pe care le pregatiti?
Ecaterina Andronescu: Da, categoric. Prima cifra pe care ati enuntat-o se refera la aparatul central al ministerului, iar cea de-a doua se refera la inspectoratele si structurile descentralizate - casele corpului didactic si cluburile scolare sportive. Fara indoiala ca reducerea de 20% a cheltuielilor salariale se refera la intreg aparatul ministerului bugetat de la bugetul de stat si, cu siguranta, vom regandi atributiile lor, mai ales in ceea ce priveste inspectoratele scolare. Realitatea sistemului ne arata ca pe de-o parte, directorii scolilor, si pe de alta parte, inspectoratele scolare s-au ocupat intr-o masura nepermis de mare - poate uneori si suprapunandu-se cu aceste atributii peste autoritatile locale - de administrarea scolilor, si in prea mica masura de evaluarea calitatii procesului de invatamant. De aceea, as vrea si intr-o discutie cu autoritatile locale sa separam si responsabiltatile, si atributiile: administrarea scolilor sa treaca in atributia consiliilor locale - daca scoala este gimnaziala -, sau chiar a consililor judetene - daca vorbim despre licee, pentru ca acestea se afla la nivel de judet, si mai usor ar putea fi suportate cheltuielile administrative. Iar directorii scolilor si inspectoratele sa se ocupe - as spune aproape in exclusivitate - de calitatea procesului didactic si de relatia scoala-profesor-parinte.
ZIUA: Practic, aplicati legile 354 si 349, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie anul trecut, dar au fost ignorate pana acum.
Ecaterina Andronescu: Nu numai atat. Noi am mai avut un capitol de descentralizare inca din Legea invatamantului din 2003 - care a generalizat invatamantul de zece clase -, dar s-a aplicat numai in zece judete pilot, iar de atunci nu a existat puterea si determinarea de a incerca sa corectam macar ceea ce nu a mers, in asa fel incat sa generalizam procesul descentralizarii. Si atunci, bineinteles ca adunam nenumarate nemultumiri si din partea autoritatilor locale, si din partea sindicatelor, a scolilor. Oricum, prin aceasta descentralizare, eu cred ca autonomia scolara trebuie sa creasca. Avem, daca vreti, acest exemplu de la universitati, care au inceput acest proces din 1997, de cand granitele acestei autonomii s-au largit, si eu cred ca treptat-treptat si-au luat soarta in maini - sa ma exprim mai putin academic. Si-au elaborat strategii proprii, au gandit mecanisme prin care sa-si asigure calitatea. As vrea sa subliniez ca autonomie nu inseamna eu - scoala - sa am autonomie, iar ministerul responsabilitate. Autonomia inseamna si asumarea de responsabilitate.
ZIUA: Spuneati ca veti reduce atributiile ARACIP la stabilirea unor norme pe care inspectoratele sa le aplice.
Ecaterina Andronescu: Fara indoiala. ARACIP se afla intre institutiile ministerului. Eu cred ca trebuie sa elaboreze mecanisme interne de evaluare si de asigurare a calitatii, care sa functioneze in fiecare scoala, sa micsoram birocratizarea. Sa elaboreze politici privind calitatea invatamantului - pe care, impreuna cu ministerul, sa le difuzeze in sistem. Inspectoratele si conducerile scolilor sa fie cele care aplica aceste proceduri si mecanisme.
ZIUA: Concret, cum veti proceda in privinta descentralizarii: emiteti un ordin de ministru sau anuntati pur si simplu ca veti aplica legile amintite?
Ecaterina Andronescu: Nu cred ca sunt suficiente. Va trebui sa cuprindem foarte clar aceste lucruri in Legea invatamantului, pe care intentionam sa o trimitem Parlamentului cel mai tarziu in aprilie, si sa se stipuleze clar atributiile si responsabilitatile fiecarei parti. Pentru ca ceea ce sesizez eu, nu numai in educatie, este ca foarte multa lume nu isi asuma responsabilitea - responsabilitatea unor decizii, responsabilitarea derivata din anumite functii. Nu poti sa fii inspector, director sau ministru si sa nu te gandesti ca trebuie sa ai niste responsabilitati pe care sa ti le asumi. Ca director, trebuie sa stii ce se intampla in scoala ta, nu sa afli de la altcineva, care sa iti si spuna ce sa faci.
ZIUA: Din bugetul de 5,8%, cat ati alocat pentru investitii?
Ecaterina Andronescu: Bugetul se imparte in doua parti: 2,1% reprezinta fondurile din care sunt cheltuielile cu functionarea ministerului, a inspectoratelor si a tuturor structurilor descentralizate, inclusiv a universitatilor; diferenta de pana la 6 procente se transfera la bugetele locale, de unde sunt achitate salariile profesorilor din preuniversitar si cheltuielile scolilor.
Cel putin 1.500 de milioane de lei sunt cuprinse in bugetul central pentru proiectele strategice - punerea la punct a celor 9.000 de scoli si construirea a 164 de campusuri scolare. Aproximativ 500 de milioane de lei se duc la bugetele locale, tot pentru investitii.
ZIUA: In buget apar 0,7% fonduri din veniturile proprii ale unitatilor subordonate ministerului - dublu fata de anul trecut. Credeti ca vor fi realizate aceste incasari?
Ecaterina Andronescu: Cam 0,5% sunt veniturile, dar in ele sunt cuprinse si imprumuturile externe pe care vrem sa le luam de la Banca Mondiala si de la BEI, poate chiar si de la BDCE, pentru proiecte legate mai ales de infrastructura scolara. Am discutat deja cu Banca Mondiala, am trimis o scrisoare, am avut o intalnire cu misiunea bancii de aici din Romania si am inteles ca este extrem de deschisa proiectelor pe educatie. Asteptam raspunsul de la institutia centrala. La fel am procedat si cu BEI.
ZIUA: Cat costa noua cladire a Ministerului Educatiei?
Ecaterina Andronescu: 11 milioane de lei, dar n-a fost deschisa licitatia. Suma a fost prinsa in buget, insa, daca va incepe constructia - vor fi cheltuiti, daca nu - vor fi realocati in alta parte. Cladirea ministerului exista de pe timpul lui Spiru Haret. Intre timp, cum era normal, ca orice institutie care gestioneaza intreg sistemul de invatamant - sunt 3 milioane de elevi, 750.000 de studenti, 300.000 de profesori in preuniversitar si alti 40.000 de profesori in universitar - evident ca si-a modernizat structurile si acum este inghesuit. In curte avem niste constructii amarate pe care vrem sa le daramam si sa construim o cladire cu 2-3 etaje. Nu stiu daca vom reusi anul acesta, pentru ca deocamdata trebuie sa primim avizul pentru demolarea a ceea ce este acolo. Aceasta nu este, insa, o prioritate a noastra.
ZIUA: Prioritatea este alimentarea cu apa si retea de canalizare la cele 9.000 de scoli neautorizate sanitar?
Ecaterina Andronescu: Nu stiu daca vom reusi pentru toate pana in toamna, dar in Programul de guvernare avem termen pentru aceasta pana la finele anului urmator. Ne gandim sa rezolvam local aceasta problema: sa sapam in curtea scolii un put pentru alimentarea cu apa, si o fosa septica pentru grupul sanitar.
ZIUA: Ati informatizat si ministerul, si inspectoratele, si scolile. Siveco a obtinut, mai demult, un contract fara licitatie, perpetuat prin acte aditionale.
Ecaterina Andronescu: A fost o licitatie anul trecut, daca nu ma insel, pentru un contract care se afla in derulare, iar celelalte contracte sunt incheiate. Informatizarea trebuie sa continue neaparat, elevul trebuie sa obtina si un certificat la nivelul competentelor digitale.
ZIUA: Dar nu era mai buna ideea cu 200 de euro pentru elev, sa-si cumpere singur computer, decat sa i se dea un laptop care, in multe cazuri, i s-a defectat la putin timp?
Ecaterina Andronescu: Vom renunta la programul "Un laptop pentru fiecare elev", pentru ca a fost o greseala. Cred ca avem nevoie de multiplicarea laboratoarelor de informatica. Vom continua insa programul cu alocarea de bani elevilor pentru a-si achizitiona singuri computer.
ZIUA: Eu tot nu inteleg de ce este nevoie de 11.000 de angajati in aparatul central al ministerului. Nu veti face reduceri?
Ecaterina Andronescu: Vom reduce cu 20% cheltuielile, dar si posturile, si vom face realocarea atributiilor.
ZIUA: Vorbim despre decizi si termene pe care vi le asumati. Noile legi ale educatiei vor fi gata de aplicare in toamna, la inceputul anului scolar?
Ecaterina Andronescu: Suntem in mijlocul anului scolar si este foarte greu sa schimbi decizia. De aceea, noi pregatim inceputul viitorului an scolar. Ar fi timp suficient astfel incat noul an scolar sa inceapa sub auspiciile noii legi a invatamantului. Dupa parerea mea, legea trebuie, pe de o parte, sa asigure un cadru normativ general care sa dea stabilitate sistemului. Deci, trebuie sa avem o lege pe care sa nu simti nevoia sa o schimbi in fiecare an. Si atunci, principiile generale, lucrurile de care trebuie sa tii seama de cand un un copil intra in grupa pregatitoare la gradinita si pana cand termina clasa a XII-a, cel putin, sa ramana in esenta lor nemodificate. Altfel, ai regulamente, metodologii prin care poti sa ameliorezi permanent. De aceea, mi-as dori o lege care sa dea stabilitate sistemului macar pe 12 ani, si din acest punct de vedere reprosez actualului pachet legislativ faptul ca uneori este descris cu lux de amanunte un anumit demers - pana la a se transforma in regulament - si alteori este abia enuntat. Deci: as vrea o lege mai omogena si cu caracter general de aplicabilitate, care sa dea stabilitate sistemului, asa cum va spuneam.
ZIUA: Cuprindeti invatamantul prescolar in cel preuniversitar, iar pentru universitar faceti lege separata?
Ecaterina Andronescu: Eu nu cred ca trebuie sa separam preuniversitarul de universitar, pentru ca exista disfunctionalitati in comunicarea dintre diferitele cicluri de invatamant. Ciclul gimnazial este oarecum indepartat de invatamantul liceal, mai ales acolo unde liceul nu are in aceeasi entitate invatamant primar si gimnazial. Si exista - n-as spune chiar o prapastie, dar o inflexiune da, intre invatamantul preuniversitar si cel universitar. Provin din universitar si adesea spunem: "ne vin elevi din ce in ce mai slabi". In acelasi timp, noi, cei din universitar, suntem cei care formam profesorii - si e greu de stabilit cine e mai vinovat. De aceea, cred ca trebuie sa multiplicam puntile acestea de comunicare si, atunci cand luam anumite decizii pentru invatamantul universitar, trebuie sa avem un dialog cu cei dinpreuniversitar - si invers. Separarea prin lege nu mi se pare formula cea mai fericita.
ZIUA: Profesorul debutant termina facultatea cu un examen de licenta, dar, pentru a obtine un post sigur in scoala, el trebuie sa sustina un examen de titularizare, pe care, de cele mai multe ori, nu reuseste sa-l ia. In aceste conditii, titularizarea este prea grea, sau licenta este un examen mult prea usor?
Ecaterina Andronescu: Dupa parerea mea, suntem deficitari la capitolul pregatire pedagogica. De aceea, noi, in perioada urmatoare, printr-un dialog cu universitatile care au in structurile lor specializari de formare a profesorilor, trebuie sa gasim solutia de a intari componenta formarii profesorilor. In acelasi timp, daca vorbim despre formarea pedagogica, va trebui sa gasim formule - prin casele corpului didactic sau prin universitati - sau prin formarea continua, sa imbunatatim procesul de formare pedagogica a profesorilor care se afla de mai multa vreme in activitate. Pentru ca intotdeauna pedagogia evolueaza si e normal sa-ti asumi metodele noi care apar in acest domeniu. Eu nu am lucrat in invatamantul preuniversitar, dar chiar si in cel universitar, in momentul in care am intrat ca profesor stagiar, m-am format pe langa profesorii mei cu experienta. In momentul in care am primit primul curs, profesorul meu, care era membru al Academiei Romane, a venit cu mine de doua ori la curs, sa vada daca este in regula ce spun acolo, daca metodele pe care le folosesc sunt cele corespunzatoare - si, sigur, de o maniera colegiala, prietenoasa. As spune ca lucrurile care nu merg bine se amelioreaza; nimeni nu s-a nascut profesor cu rezultate exceptionale. Toate lucrurile se invata, evoluezi pe parcursul carierei didactice. De aceea, eu m-am adresat de fiecare data, public, profesorilor cu mai multa experienta, sa-i primeasca pe debutanti cu prietenie si colegialitate, sa-i lase sa creasca. Noica spunea: "Tanarul vine sa-ti ceara. Tu nu trebuie sa-i dai, trebuie sa-l lasi sa creasca". Eu cred ca lucrul acesta este extraordinar de important. Si, pana la urma, in asta sta traditia unei scoli: in modul in care generatii de profesori transmit celor care vin dupa ei ceea ce este valoros intr-o scoala, oricare ar fi nivelul ei.
ZIUA: Daca veti organiza examen de admitere la liceu, nu-i veti ajuta in acest fel si pe profesori, si pe elevi? Pentru ca, in acest moment, nu este atractiv pentru nici una dintre parti.
Ecaterina Andronescu: Am ramas insa datoare cu un raspuns privind titularizarea.
ZIUA: Care e o sperietoare.
Ecaterina Andronescu: Intr-adevar. Un absolvent cu diploma de licenta trece printr-un numar important de examene - de cele mai multe ori peste 50 - si, in final, prin examenul de licenta - care presupune si el alte evaluari, inclusiv proiectul prin care se finalizeaza acest examen. Personal, cred ca un examen nu trebuie sa fie nici o sperietoare, si nici sa nu incerce sa puna in evidenta ceea ce nu stie un om, pentru ca niciodata nu poti sa le stii pe toate. Toata viata trebuie sa adaugi, toata viata trebuie sa inveti, dar, in momentul in care intri in sistemul de invatamant, fara indoiala ca trebuie sa treci peste un minim de cunostinte necesare unei bune practici.
ZIUA: Intri in sistem necalificat, dar cu licenta?
Ecaterina Andronescu: Nu, nu intri necalificat. Este foarte greu de justificat si de explicat de ce tanarul ia o nota uneori buna la examenul de licenta, are si restul notelor bune, iar la examenul de titularizare clacheaza si ajungem intr-o situatie in care sunt trimisi in derizoriu.
ZIUA: Profesorii isi atrag oprobriul public de fiecare data cand se anunta rezultatele examenului de titularizare.
Ecaterina Andronescu: Pe de alta parte, as reprosa examenului de titularizare - si cred ca ar trebui sa ne gandim la o schimbare - faptul ca, fiind examen national, foarte multi tineri iau un post intr-un judet in care n-au de gand sa ajunga niciodata, dupa care incepe stradania sa ajunga in judetul in care au casa, au familie. De aceea, ma gandesc ca si aici ar trebui sa descentralizam; n-as putea spune ca in acest moment am clarificat complet formula de descentralizare, dar, in orice caz, mergem pe descentralizare. Ne gandim ca, in aceasta formula, sa avem arondate unor licee niste scoli gimnaziale, iar acest liceu cu scolile respective sa functioneze ca un centru de resurse. Poate fi o idee pe care sa incercam sa o concretizam si sa o aplicam de anul viitor.
ZIUA: Puteti estima un termen?
Ecaterina Andronescu: Intai aprilie.
ZIUA: Deci 1 septembrie.
Ecaterina Andronescu: Pai vedeti, foarte multe trebuie sa se intample de la 1 septembrie. Ma si ingrijoreaza , dar nici nu mai pot fi amanate. Sa nu credeti ca adunam atat de multe pentru a arata neaparat ce vrem sa facem, ci pur si simplu pentru ca nu mai pot fi amanate.
ZIUA: Mai aveti 4.951 de posturi in unitatile din structura Ministerului Educatiei, finantate din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat. In total, avem 15.000 de posturi la nivel central.
Ecaterina Andronescu: Nu, din venituri proprii sunt finantate universitatile, care sunt autonbome; fiecare are bugetul ei, are personalitate juridica si functioneaza ca o institutie de sine statatoare. Acolo, practic, noi nu finantam posturi, ci finantam "per capita", deci studentii, locurile bugetate. Fiecare universitate isi stabileste posturile in functie de locurile bugetate. Trebuie sa va marturisesc ca cele mai multe universitati isi obtin veniturile din activitatea de cercetare sau din cea contractuala cu terte persoane juridice, pentru servicii de consultanta. Astfel, reusesc sa obtina, uneori, peste 50% din bugetul lor.
ZIUA: Imi spuneati ca majoritatea copiilor care si-au insotit parintii in Spania sau Italia sunt cotati foarte bine la scoala, insa ei
Ecaterina Andronescu: In primul rand ne-am propus sa regandim curricumulul, sa-l centram pe formarea de competente. Sunt elaborate la nivelul Comisiei Europene competentele-cheie pe care vrem sa le avem in prim-planul regandirii. In legatura cu manualele, vrem intai sa rezolvam problema competentelor si pe baza acestora vom face schimbarile necesare.
In legatura cu reintergarea copiilor reintorsi din strainatate, eu as spune ca este vorba mai degraba de readaptarea lor. Este o problema la care ar trebui sa gandim mai profund. Intr-adevar, cand pleaca din Romania, cei mai multi salta una-doua clase prin ceea ce stiu, prin continutul cu care pleaca din Romania. Au acolo insa dificutati in insusirea limbii in care invata, iar aici, din pacate, poate ca ar trebui pregatiti anterior, de catre scoala si familie, pentru a fi ajutati. La revenirea in tara, nu sunt probleme de reinscriere la scoala si de recunoastere a studiilor, ci a readaptarii la nivelul scolii, iar aici scoala joaca un rol important, mai ales prin psihopedagogi. La varsta aceasta sigur ca nu e mare durata de adaptare, ci socul, astfel ca trebuie sprijiniti. In ultimii ani au revenit circa 8.500 de elevi, dar probabil ca vor reveni din ce in ce mai multi.
ZIUA: Sunt 100.000 de copii plecati.
Ecaterina Andronescu: Poate ca ne vom gandi sa construim un proiect prin care sa-i sprijinim, dar deocamdata nu au probleme mari de readaptare.
ZIUA: Precizari privind schimbarile de la examene: tezele unice si bacalaureat.
Ecaterina Andronescu: Am mai discutat cu dvs. despre aceste capitole, dar cei care citesc au tentatia de a crede ca schimbarile pe care le vom face se vor intta anul acesta. De aceea, cred ca este mult mai intelept sa vorbim despre ele dupa ce se va incheia acest an scolar, pentru a nu-i deruta. Va promit acest lucru.
ZIUA: Dar daca vor fi cuprinse in noul proiect legislativ, vrand-nevrand le veti anunta.
Ecaterina Andronescu: Da, dar legea va intra in Parlament la inceputul lui aprilie si sper sa fie aprobata in iunie, deci la sfarsitul anului scolar.
ZIUA: Absenteismul si violenta in scoli sunt explicate de medici si psihologi si prin calitatea precara a curriculei si a pregatirii unor profesori. Cum veti indrepta aceste neajunsuri? In plus, aveti in plan sa renuntati la un numar asa mare de ore si de materii obligatorii? Elevul are de doua ori mai multe ore decat norma unui profesor.
Ecaterina Andronescu: In privinta violentei, vina este promovarea agresivitatii prin filme, televiziune, si era normal sa se repercuteze asupra copiilor. Parintii se derobeaza de responsabilitatea educarii copiilor, din cauza ca nu au timp. Profesorii trebuie sa-si parcurga programa, astfel ca aceste lucruri sunt trecute in plan secund. Trebuie sa regandim proiectele, iar prin programul after school va fi remediata aceasta situatie, copiii putand fi supravegheati de personal calificat. (...) Eu sunt foarte suparata pe profesorii de sport, pentru ca au sali de sport pe care nu le folosesc cat ar trebui, nu sunt competitii. Cu atat mai mult am asteptari de la cluburile sportive pe care ministerul le finanteaza, dar care nu isi mai indeplinesc misiunea. Vom regandi programul acesta prin intermediul Federatiei Sportului Scolar, aflata sub "palaria" ministerului, pentru ca aceste cluburi trebuie sa devina pepiniera sporturilor de performanta.
ZIUA: Pe de alta parte, exista un invatamant paralel, la care parintele este constrans sa apeleze: meditatiile. Ce masuri veti lua pentru stoparea acestui fenomen. In plus, veti elimina din lege prevederea privind colectarea de fonduri de la parinti?
Ecaterina Andronescu: Si meditatiile, ca si strangerea fndurilor de catre comitetele de parinti, sunt de natura sa decredibilizeze sistemul de invatamant. Ca urmare, rugamintea mea catre profesori este sa tina seama de faptul ca scoala este din ce in ce mai contestata, cu atat mai mult cu cat ea promoveaza aceste lucruri. Meditatiile uratesc sistemul, pentru ca profesorul conditioneaza nota pe care o da elevului de prezenta lui la meditatii. Cum poate un profesor sa isi imagineze ca acest lucru nu se va intoarce impotriva lui? El trebuie sa-si faca datoria in clasa. De aceea, ma gandesc la remotivarea lui, iar marirea salariilor si introducerea programului after school urmaresc acest lucru. Vom scrie foarte clar in lege interzicerea meditatiilor.
ZIUA: In Franta, presedintele Sarckozy cere o reforma a invatamantului, inclusiv prin privatizarea unitatilor scolare, dar la noi este interzis prin Constitutie. Cum intentionati sa stimulati aparitia lui, ca alternativa concurentiala la invatamantul de stat - mai ales in prescolar si preuniversitar?
Ecaterina Andronescu: La noi au aparut foarte multe gradinite particulare din nevoia de a acoperi deficitul de locuri - cauzat, in principal, de retrocedarea cladirilor in care functioneaza gradinitele. Nu in acelasi ritm s-a dezvoltat si la nivel gimnazial si liceal, insa invatamantul trebuie sa fie asigurat gratuit si cu o calitate corespunzatoare. Ne gandim la o formula prin care sa preluam o parte din cheltuielile pe care parintele le suporta la gradinitele particulare si, totodata, trebuie sa luam foarte serios in calcul situatia copiilor intre 2 si 3 ani, pentru care legea nu prevede nimic. Cresele s-au desfiintat, iar o solutie ar fi autorizarea unor astfel de institutii pe langa firmele interesate sa le infiinteze pentru propriii angajati.
ZIUA: Cum veti stopa copierea la Bacalaureatul 2009?
Ecaterina Andronescu: O sa cer profesorilor sa faca acest lucru, pentru ca depinde suta la suta de cei care supravegheaza examenul.
ZIUA: Exista o idee cu camerele de luat vederi. Cel putin in Bucuresti, vor fi alese centrele de examen pe acest criteriu?
Ecaterina Andronescu: Fara indoiala ca vom apela si la aceasta solutie, dar mi se pare ca este jenant pentru noi, dascalii, sa lasam elevii treaca necinstit examenul. Mi se pare ca ne pierdem autoritatea, respectul nu numai al elevilor, ci si al societati in ansamblul ei. Anul acesta, la tezele unice, am avut o situatie care, pe mine, m-a cutremurat, efectiv - si astept decizia inspectoratului. La un centru de evaluare, 16 teze aveau completate, pe cate o jumatate de pagina, ideile pe care ar fi trebut sa le scrie elevul, dar erau cu acelasi scris. Sigur ca la centrul de corectare unde s-au deschis tezele s-a constatat ca toate provin de la aceeasi scoala, si pana la urma am aflat ca profesorul de la disciplina respectiva facuse completarile la teza, pentru a-i ajuta pe copii. Pai daca asa intelegem noi sa-i ajutam, putem sa ne ducem sa ne apucam de altceva.
ZIUA: Dar daca, de la anul, se va sustine examenul de Bacalaureat in universitati, asa cum propuneti, n-ar fi mult ai complicat? Mai simplu ar fi sa investiti in instalarea de camere de luat vederi in clasa, in cele patru colturi, si n-ar mai putea copia nimeni. S In plus, de ce profesorul sa pazeasca elevul? Exista si alte solutii.
Ecaterina Andronescu: Vedeti, eu niciodata nu m-as fi putut imagina ca profesorul meu ma lasa sa copiez. Pentru ca mi-ar fi desfiintat toata conditia mea de elev in fata lui.
ZIUA: Da, insa acum s-a ajuns in situatia ca profesorul ajuta elevul sa copieze.
Ecaterina Andronescu: Ceea ce este de inacceptat. Daca profesorul ar fi vrut sa-l ajute de elev, trebuia s-o faca la orele de clasa, la disciplina respectiva, unde trebuia sa dea performanta.
ZIUA: Agreati infintarea unei asociatii a profesorilor, de tipul Colegiului Medicilor?
Ecaterina Andronescu: Nu m-ar deranja lucrul acesta, daca este cu caracter profesionist si incearca sa sprijine calitatea procesului de invatamant, nu mi se pare ca este un lucru pe care sa nu il incurajez.
ZIUA: Anul acesta, cifrele din Planul de scolarizare sunt stabilite in asa fel incat sa raspunda cerintelor de pe piata muncii?
Ecaterina Andronescu: Hotararea de Guvern privind cifra de scolarizare se afla pe masa Guvernului si urmeaza sa fie discutata si aprobata. In masura in care au existat date legate de piata muncii - de o piata a muncii destul de fluida, cum este in prezent, si cu atat mai dificil de cuantificat si de pus in evidenta acum - sigur ca da. Dar trebuie ca liceele sa se adapteze si la ceea ce numim reconversie profesionala. Sunt foarte multe fonduri structurale destinate resurselor umane si i-as indemna pe directorii de licee si pe profesori sa scrie proiecte pentru ca liceul sa devina un centru de resurse pentru reconversia profesionala.
ZIUA: S-a dat o noua Hotarare de Guvern privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, insa nu a fost lasata in dezbatere publica 30 de zile, astfel incat poate fi atacata in justitie.
Ecaterina Andronescu: Nu poate, pentru ca noi am mers pe modernizarea structurilor din minister. Am facut structuri noi pentru relatia cu piata muncii, pentru internationalizarea invatamantului superior, am creat o directie pentru formarea continua a profesorilor, deci nu am venit cu lucruri care sa nu aiba legatura cu ce avem de facut si cu obiectivele Programului de guvernare.
ZIUA: Ati creat un post in plus de secretar de stat.
Ecaterina Andronescu: Nu, el exista ca subsecretar de stat, dar l-am transformat.
ZIUA: Si i-ati dat finantele pe mana?
Ecaterina Andronescu: Inca nu am facut impartirea pe secretari de stat decat pe relatia cu Parlamentul, dar ma gandesc sa fac o asemenea repartizare, pentru ca mi-as dori, in privinta investitiilor, un control mai bun din partea ministerului. Au fost cheltuite pana acum resurse de valoare foarte mare, dar fara rezultate notabile.
ZIUA: Veti face un control?
Ecaterina Andronescu: Deocamdata vom face o analiza, iar dupa aceea vom decide unde sa controlam.
ZIUA: Mai sunteti rector si presedinte al Consiliului National al Rectorilor?
Ecaterina Andronescu: M-am suspendat.
ZIUA: Si daca veti avea doua mandate?
Ecaterina Andronescu: Nu cred. Nu merg cu gandul asa departe. Am avut o discutie la nivelul Biroului de Senat si cu decanii, iar unul dintre prorectori a preluat atributiile si, sigur, vor face prin rotatie, pentru ca Politehnica are mai multi prorectori si toti sunt oameni cu competente profesionale.
ZIUA: Deci nu se vor organiza alegeri pentru un nou rector?
Ecaterina Andronescu: Nu, pentru ca m-am suspendat.
ZIUA: Pentru patru ani?
Ecaterina Andronescu: Pentru toata perioada mandatului.
ZIUA: Si la Consiliul National al Rectorilor?
Ecaterina Andronescu: Vom avea o discutie pe aceasta tema la prima intalnire a Consiliului National al Rectorilor. M-am suspendat si de acolo.
sursa:ziua.net
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu