De ce fruntaşii de la Bac sunt la Suceava şi codaşii la Ilfov?

Rezultatele din acest an confirmă că examenul de bilanţ al liceului este unul al extremelor. Sunt judeţe în care, pentru al treilea an consecutiv, procentele se apropie de o promovabilitate de 100%, iar altele care nu ajung nici măcar la 50%.

Cotidianul a făcut o analiză pe ultimii trei ani care încearcă să explice diferenţele majore dintre judeţe în ceea ce priveşte promovabilitatea la bacalaureat. Înainte de rezolvarea contestaţiilor, situaţia din acest an arată că un cvintet de judeţe (Suceava, Constanţa, Botoşani, Mehedinţi şi Caraş-Severin) are o promovabilitate de peste 95%, în timp ce în Ilfov, Giurgiu şi Vâlcea, doar până la 39% dintre elevi iau Bacul.

Diferenţele foarte mari nasc dileme. Sunt unele zone în care profesorii îşi fac foarte bine datoria la clasă, iar elevii sunt mai sârguincioşi? Sunt profesorii în alte zone mult prea exigenţi? Există o reţetă a succesului la Bac? Ori unii profesori îşi ajută elevii mai mult decât alţii prin „mijloace specifice“? Evaluarea informaţiilor şi declaraţiile inspectorilor şi ale altor oameni din sistem arată că adevărul este undeva la mijloc.

Fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, are o explicaţie posibilă. El crede că diferenţele nu vin din împărţirea geografică, adică „nu se poate pune problema că elevii din Suceava, de exemplu, au un grad de inteligenţă mai ridicat, iar cei din Ilfov nu sunt aşa de deştepţi, pentru că respiră un aer mai poluat“. El găseşte că în judeţele cu medii constant foarte bune există „o cultură locală a bacalaureatului foarte puternică“.

„Sunt anumite obiceiuri care se repetă de la an la an, de la alegerea profesorilor care vor supraveghea la clasă până la modul de a închide un ochi atunci când se corectează lucrările. Instructajul e şi el o procedură care aparţine culturii locale. Este foarte important să le spui profesorilor implicaţi în examinare: «Băieţi, pornim de la 5 în sus!»“, explică fostul ministru. Pe urmă, mai spune Miclea, bacalaureatul şi-a pierdut din realismul evaluării pentru că a trecut de la funcţia sa, „de a certifica anumite competenţe pe care trebuie să le aibă elevul după terminarea liceului“, la „trambulina către studiile superioare“.

Conducerile celor cinci inspectorate din top 5 pretind însă că deţin adevăratele reţete ale succesului. Pentru Suceava, de exemplu, munca şi selecţia foarte strictă sunt secretele procentului de peste 98%. „Profesorii au muncit la clasă. Am zis tot aici. În ceea ce priveşte selecţia, lucrurile stau în felul următor: dintre elevii care termină clasa a VIII-a, aproximativ 37% nu termină liceul. Este adevărat că o mare parte dintre ei sunt la şcolile de arte şi meserii şi părăsesc şcoala după ce termină clasa a X-a“, spune Petru Carcalete, şeful Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava.

Şi directorii liceelor din judeţul care pare a fi polul inteligenţei, indicat de rezultatele la Bac, nu se miră când văd o promovabilitate de sută la sută la examen. La Colegiul Naţional „Petru Rareş“ din Suceava n-a picat nimeni la Bac, spune directoarea Daniela Dungean: „În general, elevii din Suceava sunt în vârful clasamentelor la olimpiadele naţionale şi internaţionale şi, dacă unii nu consideră Bacul relevant, olimpiadele sunt cu siguranţă relevante“. „Elevii noştri sunt mai cu bun-simţ, mai necăjiţi, muncesc şi în gospodărie, şi asta îi conştientizează. Părinţii sunt săraci, n-au bani să-i trimită la Rădăuţi sau Suceava, şi elevi foarte buni rămân să facă liceul în Vicov“, afirmă directoarea adjunctă Floarea Flutur de la Grupul Şcolar „Ion Nistor“ din Vicovu de Sus.

Aceasta este versiunea oficială. Oana Pauliuc, ziaristă specialistă în domeniul educaţiei la „Obiectivul de Suceava“, vine însă cu cea neoficială. Imediat după terminarea Bacului, elevii, văzându-se cu sacii în căruţă, i-au povestit care au fost tarifele pentru a trece examenele. „Elevii mi-au declarat că au strâns câte 30 de lei pentru probele scrise, iar pentru cele orale, câte 50 de lei. Unii elevi de la liceele cu frecvenţă redusă au dat şi sute de euro să treacă examenele. Nu vreau să generalizăm protocolul acesta, dar este o diferenţă mare între mediile din timpul liceului şi cele de la Bac“, spune Oana Pauliuc.

Pavel Rusu, inspectorul şcolar general al Botoşaniului, susţine că înaltul nivel al pregătirii „este confirmat ulterior de profesorii universitari“. „Cine nu crede asta să ia legătura cu centrele universitare. Nu e vorba că se dă la Botoşani o importanţă mai mare bacalaureatului, este vorba de studiul din liceu“, crede inspectorul Rusu.

La Constanţa, şeful ISJ, Marian Sârbu, şi-ar fi dorit să nu aibă un procent aşa de mare, de peste 97% promovabilitate. „Şi eu îmi pun întrebări. Oare chiar păstoresc o generaţie de genii?“, se miră inspectorul general. El crede că realitatea este undeva la mijloc şi este posibil ca elevii să se fi descurcat prin furtişaguri, dar se întreabă cum de e posibil că profesorii închid ochii la examene, cu toate că la clasă îi ţin în şah şi sunt foarte duri. Ca soluţie pentru a lămuri dilemele, Marian Sârbu a propus să se înregistreze examenul, iar bacalaureatul să nu mai aibă aceeaşi greutate în admiterea la facultate: „Ar fi bine să se mute centrul de acţiune la examenele pentru intrarea în facultate şi atunci să vedem cum se descurcă ei“, spune şeful ISJ Constanţa.

Directoarea Liceului Teoretic „Ovidius“ din Constanţa, Cristina Anghel, ia şi ea promovabilitatea de sută la sută ca pe ceva de la sine înţeles: „Cea mai mică medie la Bac a fost la noi 8,50 şi doar câţiva elevi au avut note sub 9. Avem elevi foarte buni, care au intrat cu medii foarte mari la liceu“.

Rezultatele mai slabe din judeţele de la coada clasamentului sunt interpretate în mod diferit de oamenii din sistem. Mai toţi sunt de acord că abia aceste medii reflectă realitatea din România, însă au identificat cauze diverse pentru notele mai mici.
Astfel, la extrema inferioară este judeţul Giurgiu, unde în ultimii trei ani numărul elevilor promovaţi a scăzut de la 73%, în 2006, până la 39%, anul acesta.

Pentru inspectorul general al ISJ Giurgiu, Florentina Simion, procentul obţinut reprezintă realitatea, iar cele cu 95% sunt departe de adevăr. „Eu am ajuns la concluzia că îi dezavantajez pe copiii mei, pentru că se duc apoi la facultate unde concurează cu cei care vin cu notele acestea umflate. E clar că inteligenţa nu s-a adunat în judeţele acelea. Problema nu e neapărat la corectură sau la subiectele postate pe net. Punctul slab este supravegherea“, acuză inspectorul general de Giurgiu.

Profesorul de limba română Silvian Floarea, de la Grupul Şcolar „Udrişte Năsturel“ din comuna Hotarele, Giurgiu, dă vina pe sistem: „Sistemul de învăţământ e bolnav incurabil, iar Bacul e foarte greu pentru elevii pe care îi avem, cu un interes faţă de şcoală sub nivelul mării. O cauză e şi tâmpenia celor o sută de variante de subiecte, nu există timpul fizic ca elevii să treacă prin ele. Avem în judeţ şi vreo două licee-fantomă, cu clase foarte slabe. Elevii nu sunt interesaţi de şcoală, trebuie să şi muncească... Avem acum o elevă care trece dintr-a noua într-a zecea şi abia a născut“.

Un caz special este judeţul Ilfov, unde au promovat 38% din elevii din cele 14 licee profesionale, care au câteva clase teoretice. Inspectorul general Ion Cornaciu este mândru pentru că anul trecut promovabilitatea a fost de 17%. „Este cea mai mare creştere. Anul trecut, după ce am văzut rezultatele, am hotărât să punem la dispoziţia elevilor un program special de pregătire, de meditaţii, pe care le-am monitorizat. Chiar le-am făcut şi simulări, pe care Ministerul Educaţiei nu le mai face. Am zis că trebuie să fim corecţi şi nu am mai antrenat la Bac pensionari sau suplinitori, ci numai profesori titulari pe care pot să-i trag la răspundere“, povesteşte şeful ISJ Ilfov.

La rândul său, Dan Dumitru Nicolau, directorul Liceului Teoretic „Traian Lalescu“, din comuna Brăneşti, Ilfov, nu crede în procentele enorme de promovare la Bac ale judeţelor laureate: „Între elevul din Ilfov şi cel din Suceava nu e nici o diferenţă de mentalitate, mie îmi place să cred că în Ilfov se dă Bac pe bune, nu ştiu cât de corect e procesul acolo unde promovabilitatea e de 100%. Există totuşi o explicaţie pentru rezultatele slabe din Ilfov: copiii din Ilfov încep să muncească de la 14-15 ani, mai întâi ca zilieri pe timpul verii. După aceea îşi găsesc slujbe permanente, noi am avut un elev de 12 ani care după ore se ducea să descarce materiale de construcţii. Mai e şi altceva, cei mai buni elevi din Ilfov migrează spre Bucureşti“.

Soluţii pentru un Bac curat

Una dintre soluţiile propuse de Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, ar fi organizarea unui bacalaureat exigent la câteva discipline, două comune şi două specifice profilului. Mai mult, „şi anii de liceu ar trebui să se reorganizeze, astfel încât ultimii doi ani să se axeze mai mult pe o specializare“, spune Ecaterina Andronescu. Un alt fost ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, crede că sunt suficiente două probe, dar care să se susţină total diferit faţă de acum: „Prima să fie ca testarea internaţională PISA, în care este evaluat modul în care elevul înţelege anumite noţiuni, felul cum operaţionează cu ele, iar a doua probă să evalueze cunoştinţele în funcţie de profilul la care studiază fiecare elev“.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/